Personal

Home Personal Page 5

Eu când vreau să mă relaxez, găsesc soluții!

1

Întotdeauna am pus accent pe relaxare, indiferent ce proiecte sau cât de ocupată am fost. Știu cât de dăunător este stresul, știu cât de greu e câteodată să ”avem timp pentru noi”, însă eu cred că a ne oferi, chiar și mici plăceri, înseamnă să te iubești pe tine însuți.

Uneori, între două activități importante și stresante, cât timp sunt în autobuz, ascult muzică de relaxare sau un podcast, în căști, care să îmi distragă atenția de la tot felul de griji inutile: ”oare cum va fi ședința?”, ”vom fi toți prezenți?”, ”ce vor gândi ceilalți?”. Toate aceste întrebări sunt inutile și neproductive. Important e să te pregătești din timp pentru orice provocare, dar să analizezi până la epuizare o situație nu are cum să facă bine, doar rău.

Alteori, pentru sfaturi de cum să gestionez o situație îmi sun rudele și prietenii, căci timpul nu ne premite să ne vedem față în față. De cele mai mai multe ori, scriu, fie pe telefon când sunt pe drumuri, fie la laptop, motivul pentru care există blogul acesta și pentru care mă citești. Îmi place și să citesc, alte bloguri sau ebook-uri, pentru că nu vreau să-mi încarc geanta cu o carte prea grea. Telefonul este, deci, nelipsit de lângă mine, e ca o extensie a mâinii care mă ajută atât la a păstra relația cu cei de la job prin grupul de Whatsapp și e-mail, cât și pentru a mă relaxa. Trebuie să recunosc că am o mulțime de accesorii pentru smartphone, iar cel mai mult mă bucur că s-a inventat husa și folia protectoare.

Uite așa, mi-am dat seama că viața mea, dar mai ales micile mele plăceri sunt legate de tehnologie, iar cum primăvara aceasta a început cu agitație, cu recomandări de a ieși cât mai puțin din casă, nu am putut să nu mă bucur că există tehnologia în viața mea. Mă bucur că pot să-mi sun părinții și să le spun că sunt ok, dar nu îi voi vizita prea curând, însă îi voi vedea prin video call. Mă bucur că în era noastră mă pot distra în casă, având destul de multe activități din care să aleg.

De fapt, scriu acest articol pentru că vreau să-ți împărtășesc activitățile de relaxare la care apelez eu și-n casă. O să-ți dai seama că cele mai multe implică tehnologie, iar asta nu e rău, căci folosită cu măsură și cap îmi devine prietenă, mai ales în această perioadă în care se recomandă să ieșim doar pentru situații urgente.

Autoizolarea mea se întâmplă împreună cu prietenul meu, așa că activiățile îl vor include și pe el, dar pot fi adaptate după nevoile fiecăruia. Inventivi să fim, că unelte avem! De exemplu: Spacer – IT comes home e o unealtă minunată care ne face viața mai ușoară și ne ajută să ne bucurăm de inovație la noi acasă, fără să ieșim din aceasta neapărat.

Jocurile

Prima activitate și cea mai la îndemână care îmi vine în minte când mă gândesc la o zi petrecută în casă sunt jocurile pe calculator, fiind una dintre modalitățile mele preferate de distracție. În plus, jocurile în rețea te conectează și cu alți oameni, crează un cadru comun, un scop, astfel că facilitează socializarea.

De multe ori, jocurile pe calculator sunt privite cu scepticism pentru că, într-adevăr, pot da dependență, dar studii recente arată că au și beneficii pentru noi. Important e pentru cât timp și ce te joci. Voi enumera pe scurt câteva dintre beneficii:

  1. dezvoltă creativitatea și gândirea critică. Anumite jocuri te solicită să cauți indicii, să rezolvi puzzle-uri, să găsești soluții. Altele te încurajează să fii creativ, să îmbraci personajul într-un anume fel, să creezi o poveste în joc;
  2. te pot ajuta să-ți dezvolți cultura generală prin cadrul în care se desfășoară un joc sau poate chiar e unul cu întrebări care să-ți testeze cunoștințele în raport cu ceilalți, iar interesul tău e să fii tot mai bun, deci tot mai informat;
  3. competivitatea. Trăim într-o lume competitivă, iar majoritatea jocurilor, mai ales în rețea, au ca scop să lupți pentru ceva;
  4. stimulează memoria, concentrarea, capacitatea de a lua decizii prin diferite probe la care ești supus, ceea ce se poate răsfrânge și asupra situațiilor din viața reală.

Mai sunt multe avantaje, dar poți să cauți studii din surse de încredere. Asta nu înseamnă că trebuie să exagerezi. Însă, cu ceva timp la dispoziție și nevoia de a mă destinde și a mă deconecta de la știrile înspăimântătoare, eu mă voi juca.

Mă bucur că prietenul meu a pregătit cadrul perfect pentru jocuri. Dacă nu știi ce înseamnă asta, hai să-ți scriu în ce a investit el:

  • scaune gaming care să păstreze corpul într-o poziție sănătoasă. E important să poți să reglezi înălțimea, să ajustezi spatele, să fie un design nu doar frumos, dar și potrivit pentru coloană. Scaunele de la Spacer au și materiale calitative, uite câteva modele:
Sursă: www.spacer.ro/blog/

  • un mouse potrivit poate spori șansele de a câștiga un joc. De exemplu, Mouse-ul Gaming Spacer USB optic ne-a cucerit pe noi. Iată și descrierea de pe site: ”Datorită celor 2400dpi, mouse-ul Spacer este ideal pentru mișcări complexe și precise.  Printre avantajele de a alege acest mouse pentru o experiență de gaming de succes se numără următoarele: 8 butoane, 1 rotiță scroll, iluminare RGB”. Pentru un șoricel electronic performant ai nevoie și de un cadru pe care ”să alerge” cu viteză, deci un mousepad de calitate e esențial. Nici să nu te gândești să-l înlocuiești cu o foaie de hârtie, poate doar dacă intenționezi să pierzi fiecare joc și să ai pe ce să-ți scrii supărările. În acest caz, recomand și șervețele din belșug!
Sursă: Spacer.ro

Când vrei să te axezi pe jocuri e important să pui accent și pe un monitor cu imagine clară, pe o sursă care să sporească performața, dar și pe o carcasă Spacer care să păstreze sursa calculatorului protejată de factorii externi.

Noi suntem pregătiți, l-am pus deja pe prietenul meu să facă listă cu jocurile, adică ordinea în care vrea să fie înfrânt. Mă pregătesc să câștig! Poate îl conving să facem și pariu pe o pereche de căști wireless că tot m-am săturat de cablul de la cele pe care le am acum.

Sursă: Spacer.ro

Gătitul

Mult timp în casă înseamnă, pentru mine, posibilitatea de a experimenta în bucătărie. Deși nu pare, și acesta este un spațiu înconjurat de tehnologie, că vorbim de aragaz, mașină de spălat vase sau frigider. Eu mă fac ”vinovată” de a transporta cu mine și două boxe Spacer mici, căci așa muzica se aude mai bine și nu o acoperă nici apa care curge. În plus, cum aș putea să fac sos salsa fără să dansez salsa?

Bineînțeles că boxele nu le folosesc doar în casă. De abia aștept să vină vremurile în care ieșitul din casă primăvara e firesc! Voi organiza o super petrecere la picnic, poate chiar karaoke în aer liber! Până atunci, mă bucur condimentându-mi viața. Cum? Ca la televizor! La emisiunile culinare adică, unde condimentele dau savoare mâncării căci sunt râșnite proaspăt!

Sursă: Spacer.ro

Mai mult timp pentru noi

Nu că ce am scris mai sus nu ar fi timp pentru noi, dar acelea sunt pasiuni pe care le am în comun cu prietenul meu. Multe le facem separat. Dacă el preferă să se uite la un serial, eu prefer să stau pe site-uri de cumpărături și să văd ce mai e la modă. Dacă el preferă să-și conecteze chitara electrică și să ”încânte” vecinii, eu mă uit la tutoriale de art&craft și sper ca după cele două săptămâni să știu să fac și altceva în afară de bărcuță din hârtie.

Gândește-te că facem toate acestea în timp ce telefoanele stau la încărcat. Avem și o veioză pe care o preferăm în detirmentul becului, deci folosim prelungitor cu 5 prize și 2 sloturi USB. Așa nu ne încurcăm în cabluri ne bucurăm de tehnologie și tot ce aduce ea pozitiv, cum ar fi activitățile, posibilitatea de a învăța ceva nou, dar și aceea de a ține legătura cu prietenii la distanță.

Cred că ai observat că prin propunerile mele am călătorit în universul Spacer, unde te simți ca în spațiu, ca și când zbori, dar de fapt ești la tine acasă, înconjurat de inovație și tehnologie. Trebuie să recunosc că sunt mai multe produse de la ei care pe mine mă ajută să mă distrez și relaxez, nu doar în casă, ci și în interacțiunea cu ceilalți. Vezi cum mă folosesc de ele:

 

Deși am ce să fac și în casă, cred că din alegerile de mai sus, îți dai seama că visez la ziua în care va fi în regulă pentru toți să ieșim, să ne zâmbim pe stradă și să ne bucurăm de primăvară. Iar primul lucru pe care am să-l fac, va fi să mă relaxez la munte. Voi conduce cu radio-ul pornit și prietenii cântând. GPS-ul se va alătura distracției cu vocabularul lui restrâns, dar atât de util: ”virează la dreapta”, ”pericol raportat în față”, ”ai ajuns la destinație”. Eu îi voi mulțumi oferindu-i posibilitatea de a vorbi, adică oferind-i energie, cum altfel dacă nu printr-un alimentator auto Spancer? Bineînțeles că prietenul nostru GPS nu s-ar simți bine dacă ar sta să alunece de pe bordul mașinii, așa că i-am luat un suport special.

Ajunși la munte, din rucsacuri și genți am scoate laptopurile și am începe să lucrăm de la distanță, căci, probabil, va trebui să recuperăm săptămânile pierdute. Glumesc! Nu vom scoate laptopurile cu toate că le putem avea la noi, întrucât rucsacurile Spacer sunt încăpătoare, gândite special pentru confortul coloanei vertebrale și sigur poți să-l găsești pe cel potrivit pentru tine.

Colaj realizat cu produse Spacer

Pe site poți vedea toate modelele, acestea sunt preferatele mele, tu poate găsești altul care ți se potrivește și mai bine!

Acum m-am relaxat scriind și sper că și tu citind, dar e cazul să iau o pauză de la tastatură și să fac sport. Să dau click pe clipul meu preferat de pe YouTube cu mișcări… A, iarăși tehnologie? Ce să-i faci? E peste tot și mă face fericită!

Articol redactat pentru Spring SuperBlog 2020.

Sursele fotografiilor care nu au fost menționate în articol: www.spacer.ro și pagina de Facebook a acestora.

Gătitul e joacă, dacă ai accesoriile potrivite

1

Mama e pasionată de gătit, are și blog culinar, așa că încă din copilărie am petrecut mult timp în bucătărie, înțelegând cât de important este să ai toate ustensilele necesare pentru a te bucura de o mâncare gustoasă și sănătoasă (nu e o condiție obligatorie să fie sănătoasă, micile plăceri sunt permise, îți voi arăta că și eu am, și încă multe).

Mama făcea o pizza ușor rumenită, extraordinară. După ce a schimbat tava, nu i-a mai ieșit la fel, pentru că totul contează în bucătărie. De la ingrediente, rețetă, îndemânare, la accesoriile pe care le folosești. Tind să cred că din accesoriile și ustensilele de bucătărie vine acel ingredient secret, cu care ne tot amăgesc bucătarii profesioniști atunci când mâncarea nu ne iese la fel, chiar dacă am respectat fiecare instrucțiune din rețetă.

— Ți-a lipsit ingredientul secret!

— De ce nu mi l-ai dat?

— Este dragostea!

Sunt destul de convinsă că dragostea înseamnă să faci cu drag un fel de mâncare, iar una dintre condițiile esențiale pentru ca ceva să fie făcut cu drag este să fie făcut simplu, ușor, fără să te chinui să cureți cartofii cu un cuțit neascuțit sau un curățător care nu funcționează. De aceea, calitatea e esențială în bucătărie.

Pentru mine, chiar dacă pot să înlocuiesc anumite ustensile cu altele, nu vreau să trebuiască să o fac, de aceea încerc să am bucătăria utilată complet. Adevărul e că sunt câteva accesorii de care nu m-aș putea lipsi, iar dispariția lor ar însemna că voi mânca toată viața la restaurante, ceea ce nu sună rău, dar nici bine pentru portofelul meu. Nu sună bine nici pentru hobby-ul meu, pentru faptul că îmi place să încerc lucruri noi în bucătărie. Să gătești e relaxant, dacă ai tot ce-ți trebuie. Am făcut o listă cu accesoriile mele esențiale:

O bucătărie fără instrumentele de gătit nu mai e bucătărie, ci spațiu de depozitare. Dacă răzătoarea te gândești că o poți înlocui cu un cuțit bine ascuțit, pentru mine ar fi un chin. Eu sunt mare iubitoare de mâncare italienească, iar fără răzătoare pe care să dau cașcavalul sau mozzarella m-aș simți pierdută. Paste fără parmezan ras? Sună foarte trist pentru mine.

Strecurătoarea o folosesc cel mai des tot la aceste feluri de mâncare. Dublă, poate chiar triplă utilizare are în bucătăria mea: cern făina pentru blatul de pizza și scurg pastele. Am mai multe feluri de strecurători, dar dacă ar trebui să aleg una singură, ar fi strecurătoarea din colecția Ivy.

Pizza e cea care m-a inspirat să-i fac și poezie, atât de tare o iubesc. Era și felul de mâncare pe care îl primeam foarte rar în copilărie, la vreo zi onomastică sau când luam o notă bună.

Astăzi pe la ora zece,

Ce să vezi, foamea mă trece!

Și fix din Bucătărie,

Am făcut inginerie

Din Legume, cașcaval,

Porumb ca la festival,

Sos de roșii, condimente,

Mirodenii inocente.

 

Cuptoru-i preîncălzit

Grijă deci la pipăit,

Să scot tava cu mănușa

Cum m-a învățat mătușa.

 

Este mică și plăpândă,

Făinoasă, dar profundă.

Perfectă când ești flămândă

Este pizza cea rotundă!

Despre oale, cratițe, tigăi, tăvi, forme de prăjituri nu am ce să spun decât că aleg întotdeauna calitatea, până la urmă mâncarea stă cel mai mult în ele, astfel că materialul din care sunt făcute nu e important doar pentru rezistența în timp, cât și pentru calitatea preparatelor.

Dacă tot am ajuns la calitate, trebuie să recunosc că toate produsele de mai sus sunt de la Dajar, de fapt cam toată bucătăria mea e utilată cu produsele lor, pe care le-am achiziționat în timp de pe rafturile magazinelor partenere: Carrefour, Kaufland, Penny, Cora, Mega Image, Metro, Auchan. De curând am descoperit și site-ul online www.dajarmagazin.ro, iar asta mă bucură, căci știu că produsele pot ajunge direct la mine, oricând am nevoie.

De ce asociez Dajar cu calitatea? Pentru că au peste 30 de ani de existență și sunt cea mai mare companie de pe piața produselor pentru casă și bucătărie, fiind axați pe inovație și tehnologie. Au lansat cu ambiție propriul brand: Ambition.

Îmi place pâinea proaspătă, așa că sunt adepta unei cutii pentru pâine care să-i păstreze savoarea. Dacă are și un tocător inclus, și mai bine! Întotdeauna am apreciat accesoriile cu mai multe funcții, căci ajută și la economisirea spațiului. Caserola pentru mâncăre mă ajută să iau la muncă mâncare gătită, sănătoasă, iar cana termică are un rol important în viața mea, deși nu beau cafea, căci de ea mă leagă o poveste din liceu, dar până să o scriu, voi merge înainte de asta, în copilărie.

Îmi amintesc că, atunci când eram mică, mama mă învăța cum faci forma gogoșilor cu un pahar, apoi îmi arăta cum se umflă în uleiul încins.

Știu că i-am zis:

— Țigaia asta îmi va aminti mereu de tine!

— De ce tigaia? De ce nu gogoșile?

M-a întrebat, abținându-se cu greu din râs.

— Pentru că gogoșile se termină, dar tigaia niciodată.

Astfel că, mereu când gătesc ceva în tigaie mă gândesc la mama. Aproape mereu mă gândesc la ea pentru că mai toate rețetele pe care le știu sunt ale mamei. Sigur, internetul abundă de rețete, dar tot cel mai la îndemână îmi e să fac varză călită, piure sau supe creme.

Numai cele trei feluri de mâncare pe care le-am enumerat necesită tot felul de accesorii și ustensile. Pentru toate ai nevoie de cuțite, tacâmuri ca să mănânci, oale, tel. Apoi, mâncarea fără condimente nu are farmec, iar eu prefer râșnița întrucât condimentele proaspăt râșnite schimbă gustul mâncării. Nu am mai cumpărat de mult piper măcinat, căci am o râșniță pentru piper care mă mulțumește.

O să sune ciudat, dar dacă mă gândesc la tata și la bucătărie, am în minte cuțitul, căci el era responsabil cu ascuțirea lor. De altfel, el este cel care m-a învățat cum se folosește cuțitul, mama fiind prea speriată pentru asta. Când am tăiat prima dată pâine, părea mai degrabă ruptă, decât tăiată, dar omul cât trăiește învață, iar fără eșec, nu există reușită!

Știu că bunica pune accent pe ordinea în bucătărie, deci orice accesoriu care să o păstreze e preferatul ei. Nu știu cât de des te-ai gândit la suportul de tacâmuri, dar, acum, tot scriind despre elementele esențiale în bucătărie, mi-am dat seama că fără suport m-aș simți pierdută. Unde să pun tacâmurile abia spălate? Direct în sertare? Să-mi umplu casa de folii? Nu sună deloc bine. Mă gândesc chiar să-mi cumpăr un suport mai încăpător, poate unul cu etaj, ușor de curățat, din plastic.

Tot la bunica mă gândesc și când văd tava de tartă, căci la fiecare sărbătoare când ne întâlneam în familie, tarta cu piersici a bunicii stătea (încă stă) la loc de cinste lângă cozonacul mamei.

Mai târziu, în adolescență, am descoperit farmecul ceaiului. Dacă savoarea i-o știam de când eram copil, în liceu, mi-am făcut un obicei de a mă întâlni cu fetele la mine pentru a bea ceai. Fiecare avea propria cană pe care o folosea de fiecare dată, nu aveai voie sa bei cu alta. Dacă una dintre noi lipsea, cana stătea pur și simplu pe masă, goală.

Atunci am început să învăț despre ceaiuri, despre multitudinea de sortimente, așa că rafturile din bucătăria mamei erau pline cu borcănașe în care găseai mentă, șofrănel, rooibos, hibiscus măcinate și uscate. În acea perioadă, ceainicul avea un loc de cinste în ritualul meu, așa că, dacă aș mai avea 15 ani, probabil pe lista mea de elemente esențiale în bucătărie s-ar afla și acesta.

De atunci, deși întâlnirile nu s-au mai ținut — ne-am făcut noi prieteni și noi ritualuri când am venit la facultate —, eu am păstrat obiceiul de a bea ceai, de aceea, mai ales când plec în drumeții, am în rucsac o cană termică indiferent de câte grade sunt afară.

Nici nu-mi pot imagina viața fără o bucătărie utilată complet, totuși, dacă mâine ar fi apocalipsa și aș putea lua doar câteva accesorii cu mine pentru a ne adăposti în buncăre, acestea ar fi cele enumerate în acest articol. Unele pentru utilitatea lor esențială, altele, cum ar fi ceainicul, pentru cât de dragi îmi sunt ca obiecte, pentru amintirile care mă leagă de ele. Până la urmă, așa am descoperit această listă, prin sentimente, prin oamenii care mi le-au prezentat și satisfacția papilelor mele gustative. Exagerez, nu se pune problema de apocalipsă, dar chiar mi-e dragă bucătăria cu tot ce e în ea.

Mama, bunica, tata, mătușa sunt toți oameni care au contribuit la evoluția mea în bucătărie. Ei, împreună cu experiența proprie sunt cei care m-au făcut să-mi dau seama de ce am nevoie pentru ca mâncarea să iasă de fiecare dată perfectă.

Trebuie să recunosc că tot scriind despre mâncare și accesorii specifice unei bucătării moderne mi s-a făcut poftă să gătesc. Voi pregăti o cină specială pe care prietenul meu să și-o amintească mult timp de acum înainte! De fapt, parcă “prea se-nvârte-n” jurul meu sucitorul ce are chef să întindă un aluat! Pizza să fie atunci!

Arhivă personală

Sursele fotografiilor care nu au fost menționate în articol fac parte din cele oferite de sponsor:

  • www.facebook.com/dajarmagazin.ro/
  • www.facebook.com/romania.ambition/

Articol redactat pentru Spring SuperBlog 2020.

Casa de vacanță nu e stres, cu Vindem-Ieftin e succes!

1

Admir munții, sunt printre ei și le respir aerul care îmi umple plămânii cu prospețime. Sunt întinsă pe pătură, cu laptopul lângă mine. Mere proaspăt culese din copacul de care mă sprijin sunt înșirate pe pătură. Sunt la Rânca și gândesc de zor. Aș vrea să spun că mă gândesc la formele norilor și atât, dar nu, mintea mea are planuri mărețe. De o săptămână vin zilnic aici, pe terenul întins și verde. Îl știu și alb, în toiul iernii, și el mă știe, căci corpul meu a creat de multe ori îngeri în zăpadă, iar iarba mi-a mângâiat de multe ori pielea. Și o să o mai facă, și iarba, și zăpada, dar de data aceasta vor susține o casă, una magică. Bine, nu cu puteri supranaturale, dar magică pentru mine, căci aici va fi casa mea de vacanță.

Știu cum vreau să arate, în mare…

Știu pe cine vreau să aduc în ea, în mare…

Știu cum să o construiesc, în mare…

Ce tot spun? De 7 zile mă tot uit la teren și simt că îmi vorbește, ba îl aud vorbind chiar.

— Evident că unde stai va fi biroul!

Rămân încremenită, iar ceva mă atinge pe umăr, e iubitul meu.

— Nu te mai uita așa la mine, crezi că nu știu ce tot visezi?

— Ce visez?

— Casa de vacanță!

Are dreptate.

— Dar știi ce îți lipsește?

Mă uit lung la el.

— Acțiunea!

Planificarea e cea mai importantă etapă, altfel riscăm costuri suplimentare, stres. Dacă nu ne gândim la toate detaliile va fi o CATASTROFĂ!

Tonul meu era apocaliptic, iar râsul lui a fost ca o rază de soare ce topește o înghețată.

— Hai să te ajut! Ai terenul, știm deja că putem construi pe el. Ții la copacul ăsta, deci vrei să rămână în continuare. Vrei să ai trei dormitoare, o curte mare, o bancă din lemn masiv, posibilitatea de a face grătar în curte și să fie bine termoizolată ca la iarnă, să nu te îneci în datorii pentru plata facturilor.

— De unde știi? Cum de știi?

— Te-am ascultat! Și dacă voiam să n-o fac, nu prea aveam cum, numai despre asta vorbești. Sun-o pe sora ta arhitect, să se apuce imediat de planuri, design-ul e un alt aspect important. În plus, te va ajuta să-ți faci o imagine foarte clară. Oricum, mă ia cu rău numai când mă gândesc câte aprobări trebuie să obținem

— Și cât de complicată va fi aducerea tuturor materialelor de construcții tocmai la Rânca, pe munte. Cât o să ne coste să închiriem mașini… Și ce alergătură, dintr-un depozit în altul să comparăm piața. Poate e o idee bună să vorbim direct cu un producător?

Același râs cristalin îl învăluie pe prietenul meu.

— Tu crezi că un producător o să te ia în serios? Ne va considera clienți finali și ne vom trezi cu un preț umflat!

Aproape că-mi venea să plâng, când a continuat:

— Soluția e SSRI!

— SRI? Ce treabă are Serviciul Român de Informații?

— Dragă, nu SRI! SSRI, deși poți să mă consideri pe mine serviciul tău de informații, căci o să-ți dau o veste ce-ți va gâdila sufletul. Patru cuvinte-ți spun: Simplu, Sigur, Rapid și… IEFTIN!

— Sună bine, dar serviciul meu de informații mă cam ține în suspans!

— E atât de simplu! Vorbesc despre conceptul Vindem-Ieftin, e unic și te scutește de toate grijile tale. Nu vei avea costuri suplimentare pentru depozitarea, manipularea și încă un transport care s-ar regăsi în prețul produsului la depozitele clasice.

Ca să-mi explice și mai clar, le-a luat pe rând.

Simplu

Tot ce trebuie să faci este să intri online, să alegi tot ce te interesează, iar acestea vor ajunge exact unde ai nevoie, chiar și la Rânca. Ai la dispoziție și consultanți specializați care te pot ajuta pentru orice fel de nelămurire.

Cum ei înșiși spun: “Orice vis se poate implini daca ai oamenii potriviti langa tine!”.

Poți chiar să vizitezi showroomurile din Râmnicu Sărat, Vrancea sau Prahova, asta dacă ți-e la îndemână, altfel, îți garantează că produsele vor fi exact cele pe care ți le dorești, direct de la producător, fără stocuri care trebuiesc rulate. Aici intervine următorul punct: sigur!

Sigur

Garantează faptul că produsele ajung direct la tine, cu siguranță, exact ce îți dorești. Dovadă stă secțiunea de recenzii online de pe site.

În plus, aceștia au avut și apariții televizate, chiar și la Imperiul Leilor, unde, deși nu au primit finanțarea, s-a sesizat clar interesul lui Mohammad Murat asupra afacerii.

Clienții fericiți se observă și în cifra de afaceri. Tot mai mulți clienți își îndreaptă atenția către acest concept, căci au fost mulțumiți, iar recomandările circulă repede.

Rapid

Aici este grăitoare următoarea poză:

Pur și simplu trimiți necesarul de materiale pe site, împreună cu cantitățile care te interesează. Deci e rapid, la doar un click distanță. Nu trebuie să alergi prin magazine și depozite. Nu trebuie să cauți transport. Găsești absolut tot ce te interesează: șipcă metalică quartz, țeavă pătrată, țeava rectangulară, fier beton, lambriu lemn, stâlpi de gard și multe altele într-un singur loc, iar ele ajung direct la tine.

Ieftin

Nu există cheltuieli ascunse, căci marfa nu stă în depozite și nu se deplasează dintr-un spațiu în altul, acestea fiind costuri pe care clientul le plătește la magazinele obișnuite. Reușești să faci o economie de 10-15% la achiziții căci Vindem-Ieftin, în calitate de revânzători au parte de prețuri mai bune de la producător decât ai avea tu, considerat client final.

Totuși, pentru mine, o casă de vacanță ideală, ca orice altă casă, e construită ieftin, dar și calitativ, așa că, după ce prietenul meu și-a expus teoria, iar pe mine m-a fascinat verva cu care a făcut-o, reușind să mă convingă de utilitatea conceptului Vindem-Ieftin, nu am putut să nu-mi expun îngrijorarea legată de calitatea materialelor.

Același râs cristalin i-a brăzdat chipul, iar explicația a venit imediat:

— În cazul de față, ieftin, nu înseamnă că nu e calitativ. Din contră, ai acces inclusiv la gamele Premium ale producătorilor consacrați de materiale de construcții.

Intru repede pe site. Deja visez la casa mea de vacanță în care să-mi invit prietenii la sesiuni de schi. Casa în care să fac grătar și să stăm pe băncuțe în curte în razele soarelui, vara. Casa pe care prietenul meu a ținut minte că mi-o doresc, căci l-am zăpăcit cu asta. Numai că acum, visul meu prinde contur. Deja știu că pot să comand fier beton pentru fundație, de unde pot să iau și băncuțele de lemn pentru exterior.

Știu că pot să comand materialele pentru amenajările exterioare, dar și interioare, pentru fundație, dar și pentru acoperiș sau instalații electrice, căci mă tot uit fascinată pe site, la multitudinea de opțiuni. Deja am văzut cel mai potrivit pavaj pentru casa din Gorj, mă rog, pentru viitoarea casă, dar am imaginea clar întipărită de parcă aș fi deja în ea.

Pentru drumul de acces, unde nu vor trece mașini, ci doar noi, ușori ca fulgii căci mâncăm doar avocado (eu chiar sunt vegetariană, dar stai liniștit, oricâte kilograme ai avea, sunt convinsă că poți să-mi faci o vizită fără probleme) e ideal pasajul Mirage de 6 cm. Un pasaj jucăuș, în diferite nuanțe care va da un aer colorat curții mele.

Pentru gard voi avea nevoie de un produs premium care să reziste bine la schimbările de mediu, până la urmă, zona de munte poate fi dificilă. De aceea m-am gândit la șipcă metalică quartz, care nu necesită lucrări de întreținere, iar vopseaua se păstrează mult timp.

Întotdeauna m-a atras piatra decorativă la case, dar cum eu stau la bloc, nu m-am putut bucura de efectul spectaculos al acesteia, așa că, știind că pot să am casa mea de vacanță, exact pe gustul meu, atât practică, dar mai ales frumoasă, mă gândesc să o îmbrac într-o piatră cu efect de gheață, ca să se potrivească perfect în peisajul de munte. Chiar descrierea de pe site m-a cucerit:

Dă impresia de stancă cu straturile de piatră formate din secol în secol, stratificate unele peste altele, distruse de vânturi si ploi, unde natura însăși a creat suprafața proeminentă a pietrei și a limitat-o la o geometrie clară.

Faptul că nu reține apa și nu mucegăiește va fi perfect pentru iernile năpraznice.

Cum vreau să mă pregătesc pentru orice fel de condiții, aspectul nu e singurul important, ci și rezistența, de aceea, acoprișul va trebui să fie făcut ”ca la carte”. Mă gândesc să achiziționez un sistem complet de acoperiș care să aibă țiglă metalică, sistemul pluvial, sageacul și pazia, opritori de zăpădă și alte accesorii. Dacă nu aș aplica sageacul și pazia, vântul ar putea aduce ploaia și zăpada în pod, care va avea de suferit. Eu mă gândesc să am mansardă, pentru a mă folosi inteligent de spațiu. Îți dai seama cum ar fi atunci? O CATASTROFĂ!

Dacă tot am ajuns la mansardă, mi-e destul de clar că vreau ferestre cu rezistență ridicată la umezeală. Acestea vor oferi un aspect estetic acoperișului.

Prietenul meu a punctat bine, la început, că vreau să am o casă bine izolată termic, dar și fonic. Așa că, am căutat repede să văd dacă găsesc tot ce am nevoie pentru asta pe Videm-Ieftin. Se pare că au într-adevăr de toate. Trec pe listă și panourile sandwich.

Cu ce s-a înșelat totuși este faptul că unde stau eu acum, nu va fi biroul, nu va fi living, nici dormitor, ci bucătăria, căreia mărul îi va face umbră. Deja știu ce gresie vreau, una la modă în perioada aceasta, nu doar datorită aspectului (o găsești într-o mulțime de modele), care este extrem de plăcut, dar și proprietățiilor, e vorba de plăcile din gresie porțelenată care au o densitate foarte mare. Acestea au o durată de viață lungă, fiind rezistente la factorii de mediu și își păstrează strălucirea.

În sfârșit mă pot ridica de pe pătură cu inima ușoară, împăcată cu deciziile mele. După o săptămână de stres e cazul să mă relaxez și să mă las pe mâna specialiștilor. Ce să mai, o să sun, o să vorbesc cu un consultant, apoi voi primi o ofertă personalizată în funcție de nevoile mele. Sunt fericită! Sunt atât de aproape de a avea o casă de vacanță la Rânca!

Prietenul meu deja caută o echipă de muncitori competenți, nu de alta, dar să profităm de primăvară, de perioada perfectă pentru a construi!

Articol redactat pentru Spring SuperBlog 2020

Sursa fotografiilor: Vindem-Ieftin.ro

Experienţele sunt decoraţiunile personalităţii noastre

3

Viaţa începe acolo unde frica se termină!” Osho

Fericirea nu e ceva gata făcut, ea vine din faptele tale. – Dalai Lama

Fiecare experienţă este o oportunitate.” Paul Ferrini

Toate aceste citate au trezit ceva în tine, nu-i aşa? Dar dacă aş fi continuat cu o listă mai lungă, ţi-ai fi pierdut interesul, sunt convinsă. Dacă pentru moment un citat bine plasat ne dă o senzaţie, ne face să ne gândim un pic la viaţa noastră, nu ţine mai mult de câteva secunde, căci ce se păstrează permanent în inima noastră, sunt sentimentele, iar astea se trăiesc doar experimentând şi descoperindu-te.

Eu încă sunt în proces de a mă cunoaşte pe mine însămi. Cred că toată viaţa învăţăm, dar, în acelaşi timp e important să ai coloană vertebrală, să ai principii clare, cu care să fii împăcat şi în care să crezi.

În ceea ce mă priveşte, una dintre valorile mele de suflet, la care ţin enorm este familia, însă am fost şi eu copil plângăcios, care arunca cu jucăriile, dar şi mai dureros, cu vorbele. Despre asta voi scrie imediat, căci se leagă de întâmplarea pe care vreau să ţi-o povestesc astăzi. O întâmplare cu nervi, naivitate, frică, dar, în final, cu descoperiri interesante.

Înainte, vreau să recunosc că dacă citatele de mai sus mi le amintesc destul de rar şi nu-mi influenţează prea mult modul în care mă raportez la viaţă, există o expresie cu care mă trezesc des pe buze: “când viața îți dă lămâi, fă limonadă!“. E plin de astfel de expresii care există pentru că niciodată o situație nu e atât de rea cum pare. În psihologie, se spune că ce ne afectează, nu e ce se întâmplă, ci cum ne raportăm noi la asta, deci totul ține de noi, de cum putem transforma o întâmplare nefericită într-o lecție.

Să faci din lămâi, limonadă, implică acţiune. Să faci ceva, să experimentezi storsul lămâilor, să guşti limonada, să fii inventiv, să te joci cu cantităţile de lămâi. De cele mai multe ori, acțiunile și atitudinile noastre ghidează întâmplările. Dacă atitudinea potrivită deschide ferestre, după ce uşile s-au închis, cea nepotrivită s-ar putea să deschidă podeaua spre o groapă imensă. Însă nu ne naştem învăţaţi, nimeni nu le ştie pe toate, iar toţi suntem diferiţi, gândim şi ne raportăm diferit, chiar şi dacă am trece prin situaţii similare.

Să fugi nu va rezolva niciodată nimic!

Atitudinea mea din copilărie, după ce am aflat că nu voi primi o păpuşă din aceea care vomita şi căreia trebuia să-i schimbi scutecele (nici acum nu pot să înţeleg de ce-mi doream ceva atât de scârbos) a fost să urlu, să ţip, deşi nu aveam chiar 4 ani, ci vreo 8. Dar uite, că în era în care internetul nu ţinea copiii aţintiţi de ecrane, ne ataşam de obiecte, iar ce ne ţinea ocupaţi, erau planurile (secrete). În seara respectivă aveam să trăiesc experienţa vieţii mele, şi aşa a fost, dar nu cum mi-am imaginat.

Planul era să plec de acasă şi să găsesc o casă de copii, unde auzisem eu că erau copiii fără părinţi. Dacă nu voiau să-mi ia un bebeluş, pentru mine însemna că sunt suficient de mare să trăiesc în felul meu.

M-am născut într-un oraş mic, nici acum nu cred că există un cămin de copii în zonă. Oricum, în seara aceea, m-am dus la culcare înainte de ora mea obișnuită, am refuzat să citim împreună povestea de seară, pe motiv că eram prea obosită. Mi-am scos schiţele cu oraşul, la care lucrasem încă de când eram în parc. Era o schiţă sumară, care oricum nu avea trasate decât drumurile pe care le cunoşteam, iar pe acele drumuri, ştiam deja că nu există nicio casă de copii. Însă, aveam de gând ca pe parcurs ce descopeream străzi, să le desenez. Aşa că m-am înarmat cu stilou şi creioane, bineînţeles că şi colorate. Doar nu puteam rata vreun copac de pe marginea drumului, nu? Ghiozdanul meu nu mai avea niciun caiet în el, ci instrumentele supravieţuitorului: harta şi creioanele. A, da, şi o pâine întreagă, o jumătate de salam şi o roată de caşcaval.

Când am auzit uşa de la dormitorul părinţilor închizându-se, am descuiat-o pe cea de la intrare şi am luat-o la fugă. Eram în cele mai bune haine, o rochiţă cu buline pe care trebuia să o port la serbare şi dres alb pregătit de mama ca pentru a doua zi să-l port la uniforma şcolară. Nu mă puteam prezenta la casa de copii oricum. Casa pe care mi-o imaginam eu, semăna cu cea a păpuşii Barbie. Cine s-a gândit la geacă? Abia când am ieşit din bloc, vântul rece m-a salutat năpraznic, dar să mă întorc nu mai era o opţiune. Dacă mă auziseră?

Aşa că mi-am continuat drumul, extrem de curajoasă, cu pieptul umflat şi bărbia un pic mai sus decât ar fi fost normal. Nu a ţinut totuşi decât vreun minut, căci deşi eram încă pe drumul cunoscut, nimic nu mai părea ca-n amintire, iar de pe schiţă nu înţelegeam nimic. Parcul care la lumina zilei era plin de râsetele prietenilor mei, iar leagănele luceau în soare, deveniseră teritoriul câinilor pregătiţi de război cu oricine le-ar fi invadat teritoriul. Aşa că am accelerat pasul, ţinând ochii aţintiţi doar spre pantofii mei albi, care se distingeau pe asfalt. Cu gândul: “dacă nu-i văd, nu mă văd”, am tot mers. Pierdusem noţiunea timpului, iar când lătrăturile furioase nu se mai auzeau nici măcar din depărtare, m-am trezit pe un drum luminat slab, înconjurat de copaci. Unde erau casele? Probabil unde erau şi câinii din curţi, pe care-i abandonasem, la fel ca pe cei maidanezi.

Când simţi că nu mai poţi, acceptă ajutor!

Mai important decât casele, unde eram eu? Ştiţi senzaţia aceea când toţi muşchii îţi sunt încordaţi şi îţi auzi inima bătând? Eu nu cred că o voi uita vreodată. Nu-mi simţeam nici lacrimile, dar sigur erau acolo, căci o voce m-a întrebat:

— Vrei un şerveţel?

Am izbucnit în lacrimi.

— Bine, presupun că nu vrei decât să inunzi drumul.

Era o fată cu zâmbetul pe buze, avea probabil vreo 20 de ani.

— Ce-i cu tine aici? a insistat fata.

— Maria, ce faci acolo, unde ai plecat? s-a auzit şi un băiat

Atunci am văzut în depărtare un foc şi mi-am dat seama cât de frig îmi era. Maria a intuit şi m-a invitat să mă alătur. În continuare nu mă mişcam, nici nu mai plângeam, cel mai probabil nici nu mai respiram.

— Unde sunt părinţii tăi?

— Acasă, am reuşit să bâigui, dar imediat mi-am amintit de “Scufiţa Roşie“, aşa că am vrut să-i pun piedică şi să fug, dar am reuşit doar să-mi pun piedică şi să pic.

— Hei, eşti bine? Nu o să-ţi facem nimic, dacă vrei să pleci, pleacă, dar unde te duci?

— Acasă.

— Ştii cum să ajungi?

— Nu, am bâiguit printre lacrimi care au ţâşnit şi mai violent când am văzut gaura din dres şi genunchiul roşu.

— Ok, hai lângă foc, să dezinfectăm rana asta şi să reuşim să te ducem acasă.

Dezinfectatul a însemnat să toarne puţin alcool peste genunchi, de am crezut că urletul s-a auzit până acasă. Iar când spun alcool, mă refer la ceva tărie, ceea ce nu i-a convenit deloc băiatului. M-au lăsat lângă foc, iar ei discutau în şoaptă, probabil ce să facă cu mine.

Până la urmă, au decis să sune la poliţie, dar nu aveau semnal, iar de condus nu puteau, pentru că băuseră. Băiatul părea destul de bosumflat, dar s-a înveselit când a văzut salamul, pe care l-au tăiat cu un briceag şters tot cu tărie. Am ronţăit cu toţii din ghidul supravieţuitorului, iar Maria a descoperit harta.

— Asta e casa ta?

Am aprobat din cap.

— Iar aici e o grădiniţă?

— Da, cea la care am fost când eram mică.

— Ştiu unde stai! E la zece minute distanţă.

Maria a început să râdă, iar eu mă uitam perplexă. Avusesem impresia că am mers ore.

Am plecat amândouă la drum, lăsându-l pe cel al cărui nume l-am aflat mai târziu, Alex, să roadă la caşcaval. Alex nu ar fi lăsat-o pe Maria să meargă singură, dar nu putea lăsa focul nesupravegheat, iar de mine voia cu siguranţă să scape, aşa că a dat din umeri şi a mai rupt o bucată din pâine.

— De ce voiai să fugi de acasă?

— De unde ştii că am fugit?

— Se vede pe faţa ta.

Din acel moment, s-a creat o complicitate, o legătură între noi. Maria mi-a povestit că a crescut fără părinţi şi a avut o copilărie destul de grea. Mi-a spus despre orfelinat, care nu e o casă din desenele animate, ci un loc cu copii care şi-ar dori părinţi. M-a ajutat să-mi rescriu povestea, să văd cât de norocosă sunt, să am o altă perspectivă asupra vieții.

Am simţit recunoştinţă pentru familia mea, iar o păpuşă-bebeluş părea o dorinţă minusculă comparată cu darul pe care îl primisem în acea seară. Acela de a experimenta din viaţă, real, cu sperietura de rigoare, cu riscul de a mi se întâmpla ceva grav, dar cu lecţia de care am avut nevoie pentru a-mi aprecia viaţa.

Am învăţat mai multe în acea seară, nu doar să apreciez, dar şi că, uneori, dacă ceva te supără, mai bine discuţi şi rezolvi. În plus, de cele mai multe ori, oamenii cei mai dragi sunt cei care te enervează cel mai tare, dar asta nu e rău, căci înseamnă că petreceţi suficient timp împreună cât să se întâmple asta.

Tot în seara aceea, am cunoscut un om minunat, Maria, care în ziua de astăzi are copii. Chiar mă gândesc să-i scriu, să-i propun să facem ceva împreună, să ne reamintim poate chiar de acel moment. Poate o invit la un escape room cu tematică sau un atelier de pictură.

Nu am apucat să vă povestesc finalul, acasă, părinţii nu m-au auzit decât atunci când m-am întors, aşa că au fost mai mult şocaţi, decât panicaţi, iar în ghiozdan, gol de mâncare, la fel ca frigiderul, căci de acolo luasem totul, am găsit pe spatele hărţii desenate câteva felii de lămâie cu mesajul: “Când viaţa îţi dă lămâi, fă limonadă!“.

Cu cât mai multe experienţe, cu atât mai multă viziune!

Acum, dacă mă mai enervează cineva, nu mai fug, ci îi propun să ne bucurăm împreună de o activitate, de o experienţă inedită, care să ne ajute să gestionăm furia şi să îmbunătăţim legătura dintre noi.

Cei la care apelez sunt Experimenteaza.ro, căci ştiu că voi găsi orice m-ar interesa: cursuri, activităţi pline de adrenalină, experienţe dezvoltare personală sau tot felul de excursii şi vacanţe. Oferă alternative excelente la clasicele cadouri de care ne-am plictisit, chiar și companiilor, care în loc de un plic cu bani, ar putea să lase pe birourile angajaților plicuri personalizate cu vouchere inedite.

Eu zic să-ţi oferi experienţa de a te uita pe site, iar intuiţia îmi spune că va deveni şi furnizorul tău de experienţe, nu doar al meu. Experienţele te conturează ca individ, sunt ca nişte tablouri pline de învăţăminte, pe care nu le ţii în casă, ci în suflet.

Iar când simţi că ai prea multe de povestit sau îţi place foarte mult să creezi poveşti, poţi chiar să te bucuri de un curs de scriere. Uite motivele pentru care eu am făcut unul:

Apropo, ştiai că scrisul e şi terapeutic? De mult ori, dacă treci printr-o experienţă negativă, despre care scrii, te simţi mai bine, eliberat. Dacă ştiam asta la 8 ani, probabil nu eram pe punctul de a fi muşcată de câini, ci aveam o carte scrisă până acum. Dar cel mai probabil nu aveam carte, căci nu poţi scrie dacă nu ai experienţe.

Articol scris pentru Spring SuperBlog 2020.

Fotografiile sunt din sursele sponsorului (Experimenteaza.ro).

Sunt inspirată într-o casă elegantă

5

Cum tocmai m-am mutat în casă nouă, adică veche, dar nouă pentru mine, și cum nu are nimic, în afară de nevoie urgentă de curățenie, renovare și reamenajare, în mintea mea se desfășoară tot felul de planuri, mă gândesc la tot felul de stiluri, combinații care să-mi facă viața inspirată.

Eu sunt o gurmandă, iubitoare de mâncare și îmi place să experimentez din când în când gătind sau să-mi savurez mâncarea comandată în bucătărie, de aici mi-am propus să pornesc cu renovarea. De la cea pe care eu o numesc inima casei, e de multe ori și locul meu de inspirație, de unde scriu pe blog, în miros de pâine caldă pe care ador să o coc într-un cuptor de calitate.

Dacă în trecut bucătăria era reprezentată de un cuptor rudimentar, cu lemne sau cărbuni, iar mirosul se împrăştia în toată curtea, abia în secolul XX arhitecta Margarete Schütte-Lihotzky a pus accent pe bucătărie ca spaţiu de depozitare, folosit eficient. Acum însă, bucătăria e mult mai mult de atât, avem acces la design specializat, electrocasnice şi ustensile. Putem alege dacă o să fie bucătărie închisă sau open space, opţiune tot mai populară în era modernă, când să găteşti, să ştii să o faci, nu îţi mai asigură existenţa, poate doar un loc de onoare într-o inimă de bărbat, doar se zice că dragostea trece prin stomac, nu? Sunt totuşi convinsă că abilităţile practice în “bucătăreală” a bucatelor, nu pot să le egaleze pe cele în “bucătăreală” a gospodăriei. Ne ghidăm în viaţă după simţul estetic. Atunci când eşti înconjurat de frumos, parcă totul e mai bun, mai plăcut, chiar şi cartofii prăjiţi un pic mai mult.

Cu atâtea opţiuni, cred că îmi înţelegi greutatea în a mă decide cum să fie noua mea bucătărie. Atunci când simţi că cerul e limita, iar asta te încurcă, iei o gură de aer şi te gândeşti să porneşti de la elementele cele mai importante: chiuvete de bucătărie, cuptor, frigider, hotă etc.

De ce de la aceste elemente? Pentru că mie mi-e clar cât sunt de necesare, iar în funcţie de asta pot să gestionez şi restul spaţiului, cât va fi spaţiu de depozitare, ce fel de blat folosesc, unde pun hota ca să nu trebuiască după ce spăl legumele să o ocolesc pentru a ajunge la tigaie.

Acum, trăgând aer în piept, am inspirat mirosul proaspăt de pizza comandată, iar asta m-a întristat. Sigur că-mi place pizza comandată, dar deja visez la cea coaptă de mine într-un cuptor Franke pe care mi-l doresc încă de dinainte de a-mi fi cumpărat apartamentul.

Tot de la aerul proaspăt şi apetisant, mi-am dat seama deja că îmi doresc de la bucătărie să fie practică, rezistentă şi elegantă. Vreau să îmi facă plăcere să stau cu prietenii, chiar și în bucătărie, nu doar în living. Îmi doresc o casă care să mă inspire, să-mi vorbească, să mă ghideze, iar limitările ei de spaţiu şi nevoia mea să se întâlnească cu un rezultat surprinzător. Asta se poate întâmpla doar respectând câteva aspecte esenţiale: estetic, practic şi calitativ.

Estetic

Ce multe poate face o gură de aer! Până la urmă, cred că asta e singura modalitate de a fi inspirat, atunci când inspiri cu plăcere, iar pentru asta e nevoie nu doar de miresme îmbietoare, dar şi de un spaţiu pe măsură, care să facă față aburului, fumului sau mirosurilor combinate.

Bucătăria mea va fi clar frecventată de prieteni, voi avea seri ale fetelor în care vom găti paste şi vom bea vin alb. Vom juca jocuri de societate. Va fi o bucătărie cu care să mă mândresc, dar pe care să o pot folosi pentru a găti prăjituri.

Voi opta pentru bucătărie închisă, dar dichisită. Geamurile mari nu sunt niciodată suficiente atunci când îţi propui să găteşti în bucătărie, iar eu cu siguranţă voi alege o hotă Franke cu un design deosebit, care nu doar că va fi eficientă, dar poate fi confundată uşor cu un tablou.

Hota aceasta nu doar că arată foarte bine, dar e și extrem de silențioasă, deci nu ne va deranja în timpul discuțiilor. Poate fi folosită atât în modul de evacuare, cât și în cel de recirculare. Dar deja mi se pare că am trecut la următorul punct, cel practic, când contează ca totul să funcționeze inteligent, pentru a ne face viața ușoară.

Cele două aspecte sunt clar conectate, căci estetic fără practic e inutil, iar practic fără estetic e trist.

În ceea ce privește plita, voi alege cu siguranță modelul care să se potrivească cu hota. Pentru mine e foarte important să fie ușor de curățat, iar faptul că este din sticlă tratată, face ca plita Crystal Steel să fie ideală.

Practic

Dacă și tu ai o bucătărie mică, vei simți că ești limitat, dar mult mai important e cum te organizezi pentru ca nici măcar cerul să nu-ți fie limită, poate tavanul doar, dar hai să ne întoarcem la sfaturi utile. Cu un mobilier compact și multifuncțional nu ai cum să greșești. Spațiile de depozitare trebuie să fie alese inteligent. Mobila masivă se exclude într-o astfel de variantă. O bucătărie mică e ideală în formă de U sau de L. Atunci când reușești să integrezi mobila cu electrocasnicele ai parte de varianta ideală, care va arăta foarte bine.

Și într-o bucătărie mai mare sunt câteva reguli de care trebuie să ții cont dacă vrei să te simți confortabil. Pentru mine, chiuveta este extrem de importantă, căci e cea mai folosită parte a bucătăriei. Voi opta întotdeauna pentru un robinet înalt, de altfel, acestea sunt cele mai comune, pe bună dreptate, căci, în bucătărie, un robinet scurt, te va încurca la spălatul vaselor. Eu voi opta pentru o baterie Franke cu un grad mare al funcționalității.

Mie îmi place chiuveta din fragranite, dintr-un amestec de granit și rășină acrilică, cu o tehnologie inovativă  SANITIZED (ioni de argint), care îmi ușurează viața, căci ajută la menținerea curățeniei chiuvetei. Sigur că tot trebuie curățată, dar testele demonstrează că 99% dintre bacterii nu se vor înmulți.

Poate pentru ce îți imaginezi tu se potrivește altceva, poate o chiuvetă din inox sau fraceram. E foarte posibil să nu fie la fel pentru toată lumea când vorbim de gusturi, dar sunt câteva reguli universal valabile, iar una dintre ele este calitatea.

Calitatea

Dacă este ceva de la care nu voi face rabat este ca tot ce folosesc pentru amenajare să fie calitativ, de la mobilă, la electrocasnice și ustensile.

Un produs calitativ nu doar că arată mai bine și e mai performant, dar în timp, reprezintă economie, căci ține mai mult.

Eu, după cum ai observat deja, mă tot uit pe site-ul celor de la Franke, și o fac pentru că am încredere în produsele lor. Nu doar pentru că e cel mai mare producător de chiuvete pentru bucătărie din lume, dar este și lider în cercetarea şi dezvoltarea unor materiale şi a unor produse noi pentru bucătărie. În plus, îi recomandă și experiența, primele chiuvete fiind comercializate în 1925. În România au peste 20 de ani experiență.

Pizza mea s-a răcit deja, căci sunt absorbită de multitudinea de opțiuni pe care o am pentru reamenajare. Cred că singura soluție este să abandonez mâncarea și să mă urc în mașină pentru a merge la  showrooom-ul Franke România unde nu doar că pot să văd tot ce mi-a plăcut de pe site, dar am șansa să mi se răspundă la toate întrebările.

Ți-au plăcut alegerile mele?

Mi se pare că locul în care trăiește un om spune foarte multe despre el. Numai din acest articol sunt convinsă că deja ți-ai dat seama că îmi place stilul modern, că iubesc să fiu inspirată de tot ce mă înconjoară, inclusiv bucătăria. Nu poți găti cu dragoste, decât dacă o simți.

Pentru că toți suntem diferiți, eu sunt foarte curioasă, care e preferata ta dintre următoarele?

Te-am nimerit? Bineînțeles că acesta a fost un joc. Probabil, la fel ca mie, îţi plac toate, aşa că dacă ai putea, ai avea casa numai din bucătării. Ce cred că e important totuși de reținut este să alegi cu inima și cu capul atunci când renovezi.

Indiferent pe care ai ales-o, ești special, așa cum ar trebui să fie și casa, așa că profită de primăvară și fă schimbarea pe care ți-o doreai de mult sau repară ce ai tot amânat. Fii propriul home decor, fii inspirat! Simte-te bine în pielea și în căminul tău, iar dacă vrei o baterie cu design deosebit, ca o acadea împletită de Crăciun, go for it! Deocamdată, eu ”go” la showroom!

Sursele fotografiilor:

  • www.frankemagazinonline.ro
  • https://www.facebook.com/FrankeKitchen.Romania/

Articol scris pentru Spring SuperBlog 2020!

Puzzle de motive pentru a participa la Spring SuperBlog

0

Acesta este articolul prin care îmi anunţ, deja a treia oară, participarea la SuperBlog. Nici nu mai ştiu ce şi cum să scriu, pentru că, aşa cum e de obicei pentru mine, intru în acest joc, numit competiţie, fără aşteptări, doar cu multă curiozitate.

SuperBlog este o competiţie de blogging creativ şi există o mulţime de motive pentru a participa. Multe tot scrise, în tot felul de variante, de multitudinea de bloggeri care au intrat în această comunitate de-a lungul timpului. Cele mai relevante, descrise clar, le vei găsi în articolul acesta. Vin totuși cu câteva completări, un pic mai zăpăcite.

Una bucată motiv de participare

Organizatorii ne-au provocat să completăm articolul cu propriile motive, iar eu am spus DA pentru Spring SuperBlog 2020, cum am răspuns DA şi provocării, trezindu-mă faţă în faţă cu un draft de articol gol, o minte fără inspiraţie, absorbită de astenia de primăvară. Aşa mi-am dat seama că acesta este primul motiv pentru care ai alege Spring SuperBlog, căci e primăvară şi SuperBlog-ul e pastila împotriva stărilor de nostalgie, epuizare, apatie specifice asteniei. Crede-mă, dacă te vei dedica real şi total, astenia se va speria de energia ta!

Încă una bucată motiv de participare

Îți vei exersa cel mai important organ din corp, și anume, creierul, care deși nu e mușchi, are nevoie de propriul antrenament. Cu probe diverse, din domenii de care poate nici nu ai auzit, nu ai cum să nu afli informații noi și să trebuiască să găsești soluții creative pentru a te mula pe o probă sau pe alta, respectând în totalitate ființa ta. E foarte important să știi cine ești, să adaugi temelor “filtrele” proprii.

Motivul meu preferat

Poți comanda mâncare fără să te simți vinovat! Oricum nu ai timp să mai tai ceapă, ardei și castraveți, dar cu o mână poți să scrii și cu alta să mănânci pizza. Dacă totuși ești adeptul gătitului, nu te vei mai plictisi nicio clipă, timpul de gătit se combină minunat cu cel de gândit (la ce vei scrie pentru următoarea temă).

Ultima bucată motiv de participare

SuperBlog este o comunitate, cu oameni deschişi, plini de viaţă şi idei, atât de multe că la un moment dat pot deveni enervanţi (până la urmă, e o competiţie, nu?). Însă, la finalul perioadei, care se întinde pe câteva luni (vreo două), îţi dai seama că motivul adevărat pentru care rămâi în continuare lângă SuperBlog, nu sunt premiile, ci oamenii.

Dacă ești blogger cu peste 20 de articole publicate și o vechime de peste trei luni, hai să ne cunoaștem! Hai să ne “furi premiile” (celor vechi), iar dacă nu-ți iese din prima, oricum vei avea parte de un timp minunat. În plus, vei putea să adaugi propriile “bucăți” de motive, prin vocea ta, pe blogul tău. Sigur multe motive vor fi ca ale celorlalti, dar la fel de convinsă sunt că cel puțin unul o să fie al tău, personal și puternic, și-l vei descoperi, mai devreme sau mai târziu.

Experiența mea la Therme

1

Dacă locuiești în București sau în apropiere sunt convinsă că ai auzit de Therme, poate deja ai fost. Dacă încă ești în căutare de recenzii și păreri dacă merită să te relaxezi la Therme sau mai degrabă la o piscină obișnuită, trebuie să știi că e mai mult decât un spațiu de bălăceală.

Dacă ai fost deja, dar doar într-o zonă și ești curios dacă merită să plătești în plus pentru celelalte, te voi lămuri în acest articol. Fă-te comod, relaxează-te și imaginează-ți că citești acest articol înconjurat de palmieri, în aer simțindu-se miros de minerale din micuțe piscine ce promit minumi pentru sănătate. Bun, deja țe-am transpus în atmosfera Therme, probabil la zona preferată de mine, The Palm, fiind cea intermediară. Dacă vrei să mergi cu copiii, trebuie să știi că cei sub 16 ani nu au voie la această zonă, doar la Galaxy.

La Therme sunt trei zone: Galaxy, The Palm, Elysium. În principiu, ai toate informațiile pe site-ul lor, e foarte detaliat, dar bineînțeles că este descrierea lor, adică doar cu bune. În plus, informația este împrăștiată peste tot, de aceea m-am gândit să fac și eu un ghid al ”bucureșteanului relaxat”.

Ce zonă să alegi când mergi la Therme?

Nu vreau să detaliez prea mult despre zone, căci găsești în detaliu pe site, și ce activități poți să faci, și de ce facilități te poți bucura, dar pot să-ți spun care e zona mea preferată și ce mi se pare că e esențial de știut.

Dacă plătești pentru o zonă mai scumpă ai acces gratuit în toate celelalte (mai ieftine), dacă plătești pentru cea mai ieftină și te decizi că vrei să vezi cum sunt și celelalte zone, poți să o faci, dar vei plăti o taxă. La Galaxy vei da peste mulți copii, tobogane, zgomot. Este zona în care vrei să mergi cu familia. Eu în zona asta m-am bucurat doar de tobogane, pentru care nu am așteptat mult la coadă, căci am fost atentă la perioadele în care merg. Te sfătuiesc și pe tine să-ți alegi cu grijă zilele și orele, căci orice loc aglomerat atrage neplăceri: cozi, mult timp de așteptat, nervi și va strica experiența relaxantă. Eu nu am fost în weekend, ci în timpul săptămânii pe zi sau în programul cu preț special de “EVENING SPECIAL”, adică de luni până joi după ora 20:00. Nu știu exact cât de aglomerat devine în weekend, dar de fiecare dată când am fost erau multe șezlonguri goale, loc de stat la bar, nu aveai de așteptat la zona de mâncare, deci perfect. Galaxy mai are și alte modalități de distracție și relaxare: piscină cu valuri, piscină de relaxare, restaurant, saună umedă etc.

The palm e zona mai liniștită, nu vor fi copii în jurul tău. Și aici găsești saună umedă, saltele cu hidromasaj, o piscină cu bar etc. Pentru toate facilitățile și activitățile care au loc poți să consulți programul dat pe site. De exemplu, miercuri, la zona The palm, te poți bucura de:

Aceasta e preferata mea, căci poți să înoți, poți să stai în mici bazine cu sare, magneziu și alte minerale, să te bucuri de o băutură la bar, să ieși în exterior. Ce să mai! E zona care mie mi se pare cea mai relaxantă, dar poate să aibă legătură și cu faptul că nu sunt mare amatoare de saună. Încep să mă plictisesc la saună, mi se încinge pielea, îmi simt respirația grea.

Sauna umedă o suport cu greu, mi se pare înecăcioasă și îmi vine mereu să tușesc, cele de la zona Elysium sunt mai interesante (fiind saune uscate), fiecare cu specificul ei, am prins chiar și un program la una dintre saune, în care scopul a fost purificarea cu ulei esențial de Cedru Texas, Pin Negru și Patchouli. Mi-a plăcut, dar nu pot să spun că m-aș întoarce la Therme pentru cele 6 saune uscate de la Elysium, însă aș face-o pentru piscina de la The palm. Saunele uscate și o micuță piscină cu seleniu și zinc sunt ce orefă în plus această zonă. Aici găsești și un duș în formă de cală, cu apă rece pentru a te răcori după saună, dar nu se înghesuia nimeni la ”adăpostul” petalelor imense când am fost eu.

Pentru ce să-ți faci griji?

Griji” s-ar putea să fie un cuvânt mare, dar sunt câteva aspecte cărora trebuie să le acorzi atenție.

  1. Șlapi, am văzut și câțiva oameni care mergeau în picioarele goale. Nu e igienic și nici permis la Therme să nu ai papuci;
  2. banii. Dacă îți propui să mergi la Therme trebuie să fii pregătit să cheltui o sumă de bani. Poți verifica prețurile de intrare pe site, dar dacă vrei să mănânci sau să te bucuri de hidromasaj, acestea vor costa în plus. Plătești mai mult și dacă vrei să închiriezi prosop sau halat, dar nu te obligă nimeni să nu le iei de acasă;
  3. să-ți faci duș înainte de a intra în apă;
  4. dacă vrei să mergi cu autobuzul, să verifici orarul autobuzelor gratuite Therme;
  5. să nu pierzi brățara pe care ai primit-o la intrare, altfel va trebui să achiți vreo 200 de lei;
  6. Să nu uiți să-ți faci măcar o poză cu care să te mândrești prietenilor. Eu am:

Pentru ce să nu-ți faci griji?

  1. Unde îți pui telefonul și restul lucrurilor. Vei primi un dulăpior în care lucrurile tale vor fi în siguranță. Dar ce faci cu cheia? O pui în slip? Ei bine, nu! O ții la mână, căci e brățara despre care îți scriam mai sus;
  2. că nu vei avea ce face. Indiferent de cine și cum ești. Vei găsi ceva de făcut. Nu știi să înoți? Nicio problemă! La Therme nu te duci să înoți, poți să citești pe șezlong, să stai la saune sau în piscină la bar, savurând un cocktail. Din contră, îți place să înoți? Vei avea spațiu destul, în cazul în care nu te duci de sărbători sau într-o perioadă extrem de aglomerată.
  3. că nu vei avea ce să mănânci. Toate zonele au restaurante, autoservire sau snack bar, sigur vei găsi ceva și pe gustul tău. Eu sunt vegetariană și tot nu am murit de foame.
  4. dacă depășești timpul inițial, o jumatate de oră costă doar 3 lei în plus, deci nu e o avere, așa că nu trebuie să te streseze nici că ai plătit trei ore, dar ai depășit un pic timpul.

Eu până acum m-am simțit de fiecare dată bine, iar sfatul meu principal și cel mai important ar fi să nu dai iama la Therme de sărbători, căci asta fac toți și te vei trezi că aștepți o oră, două numai să-ți iei de mâncare. Dacă ai un buget prestabilit, încearcă să te ții de el, nu de alta, dar cum pentru orice doar bifezi brățara, te ”poate fura peisajul” și să te trezești la final că ai de plătit 500 de lei.

Eu zic că merită, măcar să vezi dacă îți place și ți se potrivește. Distracție plăcută!

Sursele pozelor: Therme.ro și arhiva personală.

Câștigi 750 de lei pe zi cu Asknews18? Funcționează?

39

Majoritatea ne dorim sâ câștigăm mai mulți bani, iar dacă am putea să facem asta de acasă, destul de ușor și rapid, clar nu vom spune nu.

Am aflat de asknews18 de pe Facebook. Pe un grup de angajări, scrisese cineva: “Vrei să câștigi 750 de lei pe zi, lucrând de acasă? Îți voi scrie în privat cum, dacă lași comentariu”. Evident că se scriau vreo trei comentarii pe minut. Cine nu vrea să câștige 750 de lei pe zi? Important e de aflat și ce trebuie să facem pentru asta, iar eu chiar eram curioasă, așa am fost redirecționată spre asknews18, primind bineîțeles un link și un mesaj care îmi arăta cât de simplu ar fi să câștig banii.

Ce era de făcut părea extrem de simplu, parcă prea simplu, iar eu cred că dacă ceva sună prea bine ca să fie real, cel mai probabil nu e. Așa că sfatul meu este să nu-ți faci cont, să nu le dai datele tale, cu atât mai puțin datele de pe card pe care ți le cer.

Cum funcționează site-ul?

Doar pentru că spui dacă îți place sau nu o știre, ei pretind că oferă câte 25 de lei pentru părere, iar alte știri apar mereu la ore diferite. Pentru că au nevoie de trafic și își doresc câți mai mulți utilizatori, pentru fiecare “prieten” adus primești 250 de lei. Numai că, deși nu l-am testat, intuiția îmi spunea că sună prea bine și prea ușor ca să fie “pe bune”. Nu mi-a luat mult să-i pun etichetele de “scam”, “fake news”, “înșelătorie”.

Cum îți dai seama că ceva e înșelătorie?

  1. îți asculți instinctul, dacă orice nu se simte în regulă, mai bine aștepți, mai cauți informații, mai ceri sfaturi.
  2. citești cu atenție conținutul. De exemplu, la Asknews18 nici măcar nu s-au chinuit să scrie corect:
  1. te uiți la aspectul site-ului. În cazul de față, Asknews18 arată ieftin, cu un meniu basic, fără adresă de mail la care să-i poți contacta, doar o căsuță de chat. Iar eu cred că dacă ar avea atâția bani să plătească oamenii care doar bifează că le place o știre sau alta, ar trebui să-și permită un site căruia nu-i poți reproșa nimic;
  2. cauți pagina de Facebook și de Instagram a companiei. În general pentru că își doresc popularitate și continuitate cu angajații sau clienții, o companie serioasă va fi prezentă și pe rețelele de socializare. Iar despre Asknews18 nu găsești nimic în afară de câțiva oameni care distribuie link-urile cu speranța de a se îmbogăți;
  3. cauți recenzii online, iar dacă ai ajuns aici e foarte posibil să o fi făcut deja. Și eu am procedat la fel și am dat de acest articol care explică de ce Asknews18 e “scam”.

Care e scopul Asknews18?

Fata care mi-a trimis link-ul, după ce am avut o discuție cu ea pe tema asta și am sfătuit-o să nu își dea datele de pe card dacă nu a făcut-o deja, părea foarte surprinsă și nu înțelegea care ar fi scopul lor, de ce ar face asta.

Pentru mine e clar că scopul nu e acela de a oferi venituri pasive sau de a “filtra știrile” așa cum susțin ei. Exact nu știu ce fac, dar cum scria în articolul de mai sus, sunt, cel mai probabil, hoți de date, pe care le folosesc în scopuri necurate.

“Nu tot ce zboară se mănâncă” se poate adapta în vremurile noastre cu “nu tot ce se scrie, e adevărat”. Așa că ai grijă de tine, fii informat, ascultă-ți instinctele!

Cum îți organizezi lista de dorințe pentru noul an

3

De obicei,  sărbătorile sunt dedicate familiei. Sigur că mulți aleg să se bucure de zăpadă la munte sau să profite de zilele libere pentru a călători. Dar cum o demonstrează și următorul clip, ideea e să fie implicați oamenii dragi din viața ta, familia:

Am petrecut, am mâncat, unii ne-am uitat la televizor, am jucat board games și am băut un pic cam mulți, alții am băut chiar mult și am dansat până dimineața în cluburile cu oferte seducătoare și menite să golească buzunarele, dar să încurajeze râsetele. 

Eu nu am făcut bilanțul anului care a trecut. Nici măcar mintal nu mi-am aranjat în ordine întâmplările și evenimentele. La mine timpul curge continuu fără prea multă analiză asupra momentelor care trec, doar bucurându-mă de ele sau învățând ce am de îndreptat sau îmbunătățit. 

Nu am de gând să scriu retrospectiva anului 2019 nici acum, dar dacă tu ai nevoie să analizezi anumite situații sau să îți mulțumești pentru anumite reușite, fă-o. Scrie pentru tine, pune pe Facebook sau lasă comentariu aici. Fă cum simți! Căci așa cum începe și serialul “Pablo Escobar, The Drug Lord (Pablo Escobar – Baronul Răului)”: “Aquel que no conoce su historia está condenado a repetirla”. Adică, cine nu-și cunoaște istoria, e condamnat la a o repeta, deci învață din tot ce nu a funcționat și sărbătorește orice reușită!

De ce am scris despre serial? Pentru că mi-am terminat anul cu el. Nu l-am vizionat pe tot, doar părți, pentru că prietenul meu l-a văzut. Despre Escobar am mai citit și am mai văzut filme, dar am înțeles că această versiune –  ”Pablo Escobar, Baronul Răului” – respectă destul de îndeaproape biografia marelui traficant de droguri. Mi-ar plăcea să spun că mi l-am notat pe lista cu lucruri de îndeplinit pentru anul 2020, însă pe lista mea se află, din contră, urmăroarea: “să nu mai vizionez seriale sau filme”. Sigur că o să existe excepții când ne referim la anumite capodopere sau o ieșire cu gașca la cinema. Am un motiv întemeiat pentru care nu îmi doresc să mai fac asta (ți-l voi împărtăși mai târziu). Sunt mare iubitoare de filme, dar mai ales de seriale, dar acestea sunt și mari consumatori de timp, de multe ori, fără beneficii contrete în afara divertismentului. 

Am stabilit ca în acest articol să scriu despre lista clasică (scrisă sau doar gândită) pe care ne-o facem cu toții când începe un nou an. 

Sursă: Pixabay

Știu că există variante în care scrii 100 de activități și experiențe pe care vrei să le încerci, dar eu mi-am propus să fiu practică, așa că mi-am făcut un set scurt de reguli înainte de a mă apuca de listă pentru a nu mă lua valul să scriu doar: “să beau ciocolată caldă cu multă frișcă”, “să îmi cumpăr pijamale cu ninja” sau “să lipesc stickere pe husa telefonului”. E ceva greșit la acestea? Nu, dacă sunt cu adevărat importante pentru tine. Experiențele sunt minunate, doar că acestea sunt activități mărunte care doar aglomerează o listă. 

Așadar, regulile după care mi-am organizat eu dorințele sunt: 

  1. nu aglomera lista, notează ce e cu adevărat important pentru tine; 
  2. gândește măreț, obiectivele trebuie să fie cele pe care ți le dorești real. Poate te lași purtat de imaginație și scrii că vrei un tatuaj cu unicorni sau cu o ancoră doar pentru că sună interesant, te tentează, dar nu ești convins că vrei pentru anul acesta. Eu nu aș nota asta pentru că lista își va pierde din credibilitate. În plus, spre finalul anului s-ar putea să simți responsabilitatea să faci asta, iar unele decizii nu trebuie grăbite;
  3. măreț, dar realist. Când recitești lista, nu ar trebui să ai impresia că citești un roman de ficțiune imposibil de realizat căci nu va mai însemna nimic pentru tine. Fii rezonabil cu tine;
  4. să fii asumat. Să muncești pentru obiectivele sau activitățile pe care le scrii. Dacă notezi: “să câștig la Lotto”, poate e cazul să și joci, nu? Dacă scrii: ”sa tricotez trei pulovere” poate e cazul să începi să o faci, să iei andrelele și să-ți miști mâinile;
  5. fii blând cu tine! Ai dreptul să-ți schimbi lista pe parcursul anului. Așa cum noi ne schimbăm, și interesele evoluează. La finalul anului, chiar dacă nu ai reușit să îndeplinești totul, menajează-te. Nu te frustra. Analizează ce ai bifat, ce nu. De ce s-a întâmplat ceva anume și ce urmează să faci de aici înainte.

Cel mai neproductiv gând e: “încep de mâine”, așa că  începe de azi! Dacă nu ți-ai organizat lista, e cazul acum! Nu aștepta să treacă zile până lucrezi pentru obiectivele tale. Puțin în fiecare zi. Chiar dacă nu-ți iese totul, exercițiul tot e mai bun decât stagnarea, decât statul degeaba sau lamentarea că nu faci ce îți dorești cu viața ta.

Lista mea cu obiective o găsești aici, iar pentru că ți-am promis că-ți voi spune de ce nu mă mai uit la seriale, trebuie să dezvălui un alt număr de pe listă, și anume: ”vreau să scriu o carte”. Dacă o voi publica sau va ajunge în coșul de gunoi, nu știu, dar am ambiția de a o termina măcar. Întotdeauna am scris începuturi, însă niciodată nu am fost în stare să termin ceva ce aș putea numi măcar nuvelă, dacă nu roman.  Ficțiune am mai scris, dar doar povești, atât pe blog, cât și pe alte site-uri.

Am intrat într-o nouă decadă! La mulți ani! Fie ca tot ce treceți pe liste să se îndeplinească, dar și mai mult de atât! Viața să vă surpindă plăcut, iar anul să fie spumant ca șampania agitată de la cumpăna dintre ani!

Lista de dorințe și obiective pentru noul an

7

Avem tendința de a pune în noul an multă speranță, să ne imaginăm că tot ce nu am reușit în anul trecut se va întâmpla acum. Sperăm cu tot dinadinsul că toate neajunsurile, tot ce nu am reușit să facem anul trecut, se va realiza acum. Gândul e reconfortant, dar pentru asta e nevoie de muncă, determinare și dorință.

Înainte de toate însă, trebuie să stabilești foarte clar ce îți dorești de la viața ta. Chiar dacă ai tendința despre a crede despre tine că doar trăiești în momentul prezent și te ghidezi după expresia ”go with the flow”, e imposibil să nu ai dorințe, iar eu sunt destul de convinsă că pentru a se îndeplini nu e suficient doar să le știi, ci să-ți pui un plan în aplicare. Eu mi-am organizat chiar și dorințele, căci multe și abstracte, nu m-ar fi determinat să le bifez. Așa că, deși am ales ca obiective doar 5, acestea sunt destul de dificile și importante pentru mine. Am încercat să-mi pun și o limită minimă de câte ori am de gând să fac acea activitate până să ajung la rezultatul final.

Lista mea de dorințe pentru 2020:

  1. Cel puțin o postare pe blog o dată pe lună. Poate părea puțin, dar pașii mici sunt indicați decât deloc. 
  2. Să postez pe Pulsul Străzii tot anul, indiferent de cum va fi proiectul primit, o dată la două săptămâni.
  3. Să nu mă mai uit la seriale, filme (excepții pot exista când vorbim de mersul la cinema sau anumite filme care îmi trebuiesc pentru o postare pe blog, de exemplu)
  4. Să termin de scris o carte.
  5. Să fac cel puțin o lecție pe lună din cartea mea de engleză.

Când alegi să publici lista în așa fel încât o vede oricine, e o promisiune pe care nu ți-o faci doar ție însuți, ci tuturor celor care o citesc și ajung să te cunoască, destul de bine, aș crede, având în vedere că nu-ți află doar părerile, ci și dorințele.

Lista mea nu e lungă, iar faptul că am ales durate lungi de timp în afară de punctul 4, unde am preferat să nu fiu în niciun fel restrictivă, nici măcar cu timpul, mă încurajează că aș putea să fac asta, că aș găsi cumva timp. Nu am vrut să-mi stabilesc obiective mai mari (de exemplu, 5 articole pe săptămână pe blog) căci m-aș fi simțit debusolată dacă nu aș fi reușit să îndeplinesc obiectivul, însă totul e cu minimum, deci maximum cât mă ”ține cheful”.

Pentru a fi mai organizat cu lista ta, îți dau un sfat:

Organizează-te pe fiecare lună din an. Trece toate cele 12 luni, obiectivele tale și de câte ori vrei să lucrezi minimum pentru ele pe câte o coală sau într-o agentă, apoi bifează-le după ce ai îndeplinit minimum. De exemplu, pentru o carte poți să încerci să scrii zilnic cel puțin 1000 de cuvinte sau cel puțin o oră pe zi.

Când vei bifa minimum stabilit, te vei simți eliberat, ca o răsplată pentru munca depusă.

Sursele fotografiilor: Pixabay, Unsplash