Astăzi m-am uitat la ghiocei. Am lăsat soarele să-mi mângâie obrajii dați cu SPF. Am trecut pe lângă tarabe pline de mărțișoare și m-am gândit la persoanele dragi din viața mea cărora vreau să le ofer unul. Nu pentru că au ce face cu acel mărțișor, ci pentru că noi oamenii avem nevoie de metode și motive pentru a iubi, pentru a ne bucura, pentru a ne aminti că apreciem și suntem apreciați. Suntem legați de simboluri și amintiri. Suntem conectați.
Acestea sunt doar câteva gânduri pe care venirea primăverii le-a născut în mine. Însă mai e un sentiment, acela de dor. Dorul pentru momentele în care alegeam florile pentru profesoare. Dorul de a-mi număra mărțișoarele când ajungeam acasă de la școală. Dorul de a mânca ciocolată primită, dorul de a mă îmbrăca în rochii, dorul de a scrie toată primăvara articole pe blog.
Dorul de a scrie toată primăvara articole pe blog
Acum că am ajuns aici, vreau să dau câteva detalii organizatorile bloggerilor, celor care vor să se provoace și să se bucure de un proces de creație, dar de ce nu, și de șansa de a câștiga multe premii. De fapt, nu vă dau eu aceste detalii, vă las să le descoperiți de la sursă: aici. Eu doar transmit un sentiment, un gând. Scriu instinctiv acum, fără structură. Scriu ca să scriu pentru că iubesc să scriu, iar SuperBlog îmi reamintește de fiecare dată asta, chiar și la 4 ani de când sunt doar blogger partener, fără a participa în competiție direct.
Îmi lipsește disciplina pe care mi-a dat-o competiția SuperBlog, iar ediția de primăvara e specială pentru mine. Eu fiind câștigătoare de ediție Spring.
Competiția Spring SuperBlog 2024 începerea odată cu primăvara, iar înscrierile sunt deschise și te așteaptă dacă ești blogger dornic de aventură. Să fie competiție! Să fie fresh content!
Cuvintele au forță, pot umple sufletele de emoții, pot aduce zâmbete și fericire, pot gândila sufletul. Pot aduce vești bune, informații, pot motiva sau zdruncina.
Cuvintele le folosim cu toții, dar cum și dacă reușim să exprimăm ceea ce ne-am propus este o abilitate care se cultivă.
Noi bloggerii iubim să scriem și folosim pentru asta cuvinte. Uneori simțim că ne-am pierdut inspirația, iar atunci ești ca pe o insulă pustie. Oriunde te uiți vezi apă sau nisip. Căutatul unei soluții e obositor, ce e satisfăcător e găsirea unei rezolvări. Așa se simt probele de la SuperBlog, o competiție pentru bloggeri despre care am scris de multe ori. Oricât de grea sau obositoare ar putea deveni pe parcurs, rămâne provocatoare, stimulează creativitatea, iar în final dă dependență.
Dacă ești blogger te îndem să citești mai multe despre competiție aici.
Începe cea de-a 27-a editie, așa că e cazul să te grăbești pentru ca ale tale cuvinte să-și arate puterea.
Am ajuns și anul acesta în Cap Aurora, cea mai mică stațiune de pe litoralul românesc, dar care mi-a devenit foarte dragă în ultimii ani.
Despre Cap Aurora am făcut și vlog. L-am mai tot postat aici, dar dacă ești nou venit pe blog, iată-l:
Și anul acesta am fost cazată tot la Hotel Opal. Grădina e superbă! Știam din anii trecuți că trandafirii din grădină o să-mi bucure weekendul. Parcă anul acesta au fost și mai mulți. Noutatea este piscina ideală pentru atunci când apa mării e prea rece sau nepotrivită pentru înot.
Eu n-am stat la piscină pentru că am preferat să mă plimb și să-mi fac poze pe plajă. Mai degrabă, să mi se facă poze din dronă.
Weekendul la Cap Aurora a fost plăcut, dar prea scurt.
Este o plăcere de fiecare dată să fiu partener SuperBlog. Nu o să uit niciodata emoțiile și bucuriile pe care mi le-a adus această competiție de blogging. Pentru mine nu este doar o competiție, ci o comunitate care se mărește de la an la an cu noi membri.
De curând s-a terminat ediția de primăvară, numită sugestiv Spring SuperBlog 2023.
Clasamentul final se găsește aici, iar eu vreau să-i felicit pe cei care s-au clasat pe primele poziții, dar și toți finaliștii.
SuperBlog oferă o satisfacție intrinsecă, pe lângă premiile care pot fi câștigate, de aceea cred că sunt atât de mulți participanți care se înscriu an de an, iar lor li se alătură și alții.
Ediția aceasta de primăvara a fost un pic diferită de ediția pe care am câștigat-o eu pentru că SuperBlog se modifică în funcție de participanți și feedbackul acestora. De asta au grijă Albert și Claudia care organizează și se asigură de bunul mers al competiției. Dacă ești blogger și nu-i cunoști încă înseamnă că e cazul să te înscrii la ediția de toamnă pentru a păși în această comunitate de oameni perseverenți și creativi.
Mi-ar plăcea să fac cunoștință cu participanții noi la Hotel Opal care ne-a făcut o invitație foarte frumoasă tuturor bloggerilor, dar și partenerilor SuperBlog, de a merge în stațiunea Cap Aurora.
Am mai fost în Cap Aurora la gala din 2022, la Hotel Opal, de unde am o grămadă de amintiri frumoase și am făcut și un vlog:
Sunt nerăbdătoare să mă reîntâlnesc măcar cu o parte din membrii comunității SuperBlog.
Nu există SuperBlog fără cometiție, fără munca de a scrie articole, fără documentare. Dar nu există SuperBlog nici fără oameni faini, fără gala online sau offline, fără zâmbete și prietenii.
SuperBlog a fost pentru mine plăcere și tot asta văd și-n ochii celor care participă la gala de final. Ediția aceasta de gală s-a ținut la Katz GastroLab, în București. Îmi pare rău că n-am putut fi prezentă. Am văzut în poze că a fost foarte distractiv.
Felicit finaliștii pentru perseverență și creativitate, sponsorii și jurații articolelor pentru răbdare, pe Albert și Claudia pentru efort, dar mai ales pe cei care s-au clasat pe podium.
Deja fredonez colinde și mă uit cu jind la turta dulce și ciocolățelele cu aromă de portocală din magazine. Cu drag mă uit și pe pozele de anul trecut cu specific de Crăciun. Nu mi-a luat mult să-mi dau seama că toată lumea ar trebui să aibă poze de sărbători.
Motive pentru care să îți faci poze de Crăciun
1. Pentru a celebra oamenii dragi din viața ta
O ședință foto cu familia sau prietenii înseamnă timp petrecut împreună râzând, gândindu-te la poziții pentru poze, vorbind, descoperind mai multe despre oamenii din viața ta decât dacă ați sta pe canapea și v-ați uita la Netflix.
Fotografiile de Crăciun înseamnă timp petrecut împreună cu cei dragi!
2. Pentru a crea tradiții cu familia
Crăciunul ne aduce mai aproape de cei dragi, așa că să-ți creezi o tradiție din a face un portret de familie de Crăciun e o modalitate de a-ți vedea copiii, părinții, partenerul crescând și dezvoltându-se de-a lungul anilor. Copiii pot prelua aceastra tradiție cu familiile lor, iar când se vor uita în urmă la fotografii, își vor aminti de copilărie și cel fel de farmec avea Crăciunul pentru ei.
4. Pozele pot deveni cadouri perfecte
Cadourile personalizare sunt întotdeauna mai apreciate, iar partea cea mai bună la a avea poze de Crăciun e că poți oricând să le printezi și să se faci cadou.
5. Poate fi foarte distractiv
Ideea de a te duce să-ți umpli casa de crenguțe, sclipici și să nu înțelegi de ce un colț al casei arată bine, dar în poză nu se transpune poate fi foarte strasant.
Dar experiența unei ședințe foto de Crăciun are menirea de a fi relaxantă. Cel mai ușor e să apelezi la studio-uri foto care au deja decoruri și experiență. Așa vei fi liniștit că pozele vor ieși bine.
6. Ai șansa de a da „în mintea copiilor”
Am văzut odată cu Halloweenul că iubim să fim copii, să ne costumăm, să ne bucurăm de sărbători.
Crăciunul e un prilej minunat de a purta rochiță de Crăciuniță sau coarne de ren, ochelari sclipicioși sau căciuliță roșie și tuturor să li se pară asta nu doar perfect normal, cât și foarte simpatic.
Pozele de Crăciun sunt prilejul ideal de a ne juca, de a ne îmbrăca haios sau asortat cu copilul nostru. Sunt o variantă de a ne îmbrăca foarte elegant sau ca un spiriduș. Sky is the limit! Nu pot numi moft ceva care aduce atâtea motive de bucurie!
Începe cea de-a 25-a ediție a uneia dintre competițiile mele preferate de blogging, Superblog.
Anul acesta se pune în mod special accent pe Storytelling, adică folosirea unei narațiuni pentru a transmite un mesaj. Dacă acest mesaj reușește să-și convingă audiența să acționeze în direcția dorită, scopul a fost atins.
În ceea se privește competiția SuperBlog, cred că în fiecare ediție poveștile au avut avantaj. Să integrezi brandul în cadre prielnice, cu întâmplări care aduc în prim-plan efectele și beneficiile produselor prezentate a fost și va fi mereu de efect. Dar poveștile pot deveni ușor neverosimile dacă te ia valul sau nu ai experiență în crearea lor.
Cum abordez eu un articol storytelling atunci când vreau să integrez și un produs sau serviciu?
Storytelling e o tehnică folosită cu succes în marketing, iar eu am învățat-o cumva intuitiv datorită competiției SuperBlog, fiind pasionată de beletristică și scris povești de când mă știu.
Pornesc de la adevăr
Minciuna nu te va ajuta pe tine ca blogger, dar nici produsul pe care vrei să-l prezinți. Poți omite părți care ți se par că dezavantajează un produs, cum ar fi că o cremă conține alcool. Dar să spui că este bogată în vitamina E, dacă ea nu o conține, ar fi o mare gafă.
Nu exagerez
Cele mai plauzibile relații între personaje se vor crea dacă s-au întâmplat la un moment dat în viața ta sau dacă le-ai sesizat în jurul tău.
Tine cont și de faptul că să lauzi „ceva” excesiv va părea reclamă agresivă.
Structura poveștii trebuie să fie în jurul produsului sau serviciului pe care vreau să-l prezint
Orice poveste bună trebuie să aibă început, cuprins (intrigă) și sfârșit. Înainte de a încerca să faci marketing printr-o poveste, analizează despre ce e produsul. Ce bine aduce el în viața oamenilor?
E un produs de curățat vase? Gândește-te în ce situație e bine ca un produs de acest fel să fie eficient repede. Poate faptul că nu trebuie să pui mult produs înseamnă economie. Dacă e îmbogățit cu substanțe benefice pentru piele poți integra faptul că prietenul sau prietena ta care ți-a făcut surprinză cu vasele spălate care lucesc ca un bec are pielea ca de bebeluș.
Aberez, dar porind de la trăsăturile produsului poți porni o poveste. De exemplu, ești acasă la o prietenă, iar tu ești dezamăgit că ai tigăi uleiose, de acolo se pornește o poveste în care produsul prezentat devine salvator.
Exemple de campanii de storytelling
De multe ori în storytelling nu e neapărat despre un produs, ci despre conștentizare asupra brandului, despre a aduce din nou brandul în atența publicului cu mici artificii. De exemplu, Coca-Coca a avut o campania atipică în care clienții se uitau prin camera telefonului la o doză de Coca-Cola, iar o poveste animată, creată cu ajutorul AR, prindea viață. Au fost 12 povești, toate cu conflicte minore care se rezolvă prin faptul că poți să împarți in Coca-Cola.
O poveste arată un cuplu tânăr la un film care se sperie și își aruncă floricelele de porumb. O alta prezintă doi fani fotbal, rivali, care se alătură unul altuia într-un joc amical când mingea zboară din cutia de Cola.
Dacă povești bune n-ar putea crea cei de la Disney, atunci nu știu cine. O reclamă la Disneyland Paris în care o rățușcă găsește o bandă desenată cu Donald Duck a avut un mare impact, strângând pe Youtube peste 30 de milioane de vizualizări. Rățușca face o adevărată pasiune pentru personajul din banda desenată. Undeva, în suflet rămâne povestea cu Donald Duck chit că pierde revista și indiferent prin câte greutăți trece rățușca și familia ei. În momentul în care ajunge la Disneyland Paris, personajul rățuștei preferat este acolo să-o întâmpine.
Sunt și o grămadă de comedianți care integrează în video-urile de pe Youtube produse, dar mai ales servicii, într-un scenariu amuzant.
Aici am dat exemple de povești video, dar acestea pot fi scrise sau chiar prin imagini. La noi, în România, Andreea Bălăban este unul dintre influencerii care prin intermediul pozelor și al textului spune povești și integrează produse de-ale brandurilor.
Încercările de a ieși din banal, de a crea povești emoționante și integrarea mesajelor potrivite vor fi cu siguranță apreciate de jurații SuperBlog și ai șansa ca cititorii să fie captivați.
Am fost în Cap Aurora, cea mai mică stațiune de pe litoralul românesc și nu regret deloc. Deși mică, stațiunea e aerisită și liniștită.
Totuși, am găsit greu un market, așa că am cumpărat apă la suprapreț. N-am prins neapărat cea mai bună vreme, dar am profitat de ocazie pentru a face un vlog pentru voi.
Nu au trecut multe zile de la gala SuperBlog si mi-e deja dor. Deși de câteva ediții sunt blogger partener, ce m-a făcut să mă atașez de comunitatea de bloggeri Super a fost competiția, probele provocatoare și notele surprinzătoare.
SuperBlog are un farmec aparte pentru participanți, iar o buna parte din acest farmec este chiar gala. Anul acesta s-a desfășurat la Hotel Opal, dar mai multe despre cum m-am simțit, ce am aflat despre stațiune și cum a fost vremea, voi povesti într-un vlog care v-a apărea în curând pe canalul meu de YouTube.
Până la alte impresii, filmate sau scrise, felicit finaliștii acestei ediții care au găsit determinarea să scrie la toate probele din competiție.
Pentru mine gala a devenit ca o gură de aer curat, un timp de relaxare printre oameni interesanți, cu care ai ce discuta. Am avut și aparatul de fotografiat la mine, iar pescărușii mi-au devenit modele și m-au lăsat fără pâine.
Mulțumesc organizatorilor Albert și Claudia pentru că reușesc să păstreze comunitatea unită de ani de zile.
Când spun că Enola Holmes e o dezamăgire mă refer atât la film, cât și la personajul principal. Millie Bobby Brown, actrița care o joacă pe Enola îmi place foarte mult și cred că a făcut tot ce i-a stat în putință pentru a-i da umanitate și șarm personajului. Dar, din script, cred că personajul e atât de plat, încât devine prictisitor. Enola nu se schimbă deloc pe parcursul celor două ore, nu are un arc, o transformare interioară. Enola e extraordinară, cu o grămadă de virtuți și talente de la început până la final, ceea ce devine obositor.
Personajele sunt plate
În general personajele din film nu sunt bine închegate. Parcă le-au dat niște trăsături intenționat în clișee: cel bun (Sherlock), fratele lui e rău pur și simplu, Enola e isteața, iar mama e misterioasă. Nu e greșit cu nimic că au tipologii bine stabilite, dar sunt superficiale, parcă nu se blendează cu acțiunea. Relațiile dintre personaje sunt frivole, fără forță.
Spargerea celui de-al IV-lea zid
În film apar de multe ori înreruperi cu comentarii ale eroinei care nu fac decât să taie din emoție. Acțiunea parcă se petrece prea greoi. Faptul că eroina vorbește cu publicul n-ar fi ceva ce nu s-a mai văzut în filme, dar în cazul de față devine ciudat. Acțiunea filmului este în epoca victoriană, iar faptul că de foarte multe ori mai sunt alte personaje de față care o ignoră ne face pe noi să părem nebuni, nu pe ea, care vorbește singură. Sigur că e o convenție, și-au dorit, probabil, să impresioneze prin spargerea celui de-al patrulea zid.
Enola vorbește cu noi, privitorii. Conceptul nu e nou, iar aplicat bine e de mare efect, în cazul de față e doar nerealist și neamuzant. Știi unde mi-a plăcut mie spargerea celui de-al patrulea zid? În Deadpool.
Film detectiv sau comedie?Mă întreb și eu…
În foarte multe situații filmul se vrea emoționant. Cu cadre lungi si lacrimi, dar e atât de clișeic încât nu devine nici emoționant, dar nici nu reușește să provoace râsul. E ceva între, ca o gălușcă călduță, dar în interior rece.
Cred că cel mai enervant e cum scopul filmului și principla preocupare a Enolei se schimbă imediat. Enola are două, trei scopuri în același timp ceea ce face ca toate să fie minimalizate. Deși începe cu un caz interesant, căutarea mamei, în momentul în care cunoaște un băiat într-un tren, decide subit să-și abandoneze scopul pentru a-l ajuta pe acesta. Finalul nu-l voi dezvălui, dar nu impresioneaza și nu reușește decât să te convingă de faptul că cele două ore în fața ecranului au fost risipite.
Câteva adăugări
Sunt feministă, dar asta nu a făcut să crească nici măcar un punct în ochii mei acest film. Feminismul și principiul ”e viața mea, fac ce vreau” nu sunt puse în valoare în așa măsură încât să convingă. E un film ușurel, fără prea multă adrenalină, cu protagoniști extrem de arătoși și actori cunoscuți. Nancy Springer joacă extrem de bine, dar apare destul de puțin în film. Nu l-aș revedea.